S-a terminat - Roxana V, 33

Pentru ca am iubit si am urat in acelasi timp...pentru ca am oferit totul si nu mi s-a oferit nimic...pentru ca M-AM GRABIT...dar pana la un moment dat am simtit ca a meritat...acum incep sa ma indoiesc de toate lucrurile astea...nu neg trecutul...doar ca intr-un fel imi doresc sa nu fie acolo...sa fie altceva....am avut o viata plina de suisuri si coborasuri...mai mult coborasuri ce-i drept si am avut mult de suferit...am luat-o de la zero pe toate planurile de nenumarate ori si mereu am zis ca ma asteapta ceva mai bun pe mai departe...nu am renuntat niciodta ..mai ales dupa ce am devenit mama pentru prima oara...mi-am focusat toata energia pe copilul meu si ce e mai bun pentru el....si a urmat si un divort ales de mine pentru ca nu puteam trai cu un om care ridica mana la mine dintr-o prostie...si am ales linistea alaturi de copilul meu departe de zgomotul scandalurilor cu care era deja obisnuita ...viata alaturi de parintii mei mi-a dat o palma si m-a trezit la realitate in momentul in care si in viata mea ajunsesera la fel de dese. si am spus stop. si am plecat sa o iau de la capat singura. si am ajuns sa ma org sa gasec un om demn de dragostea mea care sa ma iubeasca si sa ma respecte asa cum imi doream....si intr=o buna zi l-am gasit...si el divortat, dar fara copii, dupa o relatie de aproape 10 ani cu fosta...a fost foarte secretos vis a vis de trecutul lui...poate si pentru ca ne-am intalnit destul de repede dupa divortul lui si ne-am indragostit nebuneste si am facut pasi gigant spre infaurirea unei noi familii...si nu m-am mai uitat inapoi...m-am gandit ca asta de fapt isi dories si vroiam sa il fac fericit...acum astept al 3-lea copil ( al doilea cu el) si care din spusele doctorilor vine cu un bagaj de problem....pana sa raman insarcinata am realizat ca vreau sa divortez...nu il mai iubesc...sau poate il mai iubesc dar nu mai vreau sa fiu cu el...m-a ranit in orice fel...de la umilinte aplicate constant la diferite evenimente ale prietenilor lui pana la cinele in familia lui...numeroasa de altfel care oricum il sustine orice ar fi....pana la scandaluri de proportii si plecat de acasa cu zilele ...culmea e ca eu am incercat sa fiu aia rationala si l-am tot chemat inapi sperand ca poate la un moment dat isi va da seama ca a gresit si el...nu m-a respectat niciodata si mi-a demonstrat-o de nenumarate ori...am trait mereu in umbra fostei lui sotii...soacra-mea si acum are in vitrina o poza de a cununia lor ...si am plans de atatea ori din cauza asta ...iar lui nu ii pasa...I-am zis ...pentru fosta a facut totul din dragoste pentru ea...pentru mine nimic...a inceput sa faca una alta de cand avem copii impreuna ...pentru copii...nu pentru mine...si asa mi-am dat seama ca eu am fost doar un incubator ...l-am iertat de multe ori si am inchis ochii...ca asa face o nevasta ....de anul trecut din septembrie a inceput calvarul ...injuraturi si tratament nemilos ...ignoranta si dovada clara a unei uri concentrate pe viata alaturi de mine...desi I-am schimbat toata garderoba , l-am facut om ...am fost sotia ideala...desi niciodata la fel de buna ca cealalta...iar de cand am ramas insarcinata a inceput sa ridice si mana la mine...nu m-a lovit niciodata, dar dragostea mea pentru el s-a stins de tot...si nici nu mai imi doresc sa traiesc alaturi de el...pentru el ACASA oricum e tot unde a stat cu cealalta conform spuselor lui , iar acum ca trebuie sa nasc si ne-am gandit sa renovam putin apartamentul, el imi zugraveste casa ....nu NE...ci IMI ....nu mai support prezenta lui langa mine in niciun fel...si -am zis foarte clar ca l-am rabdat prea multi ani si degeaba/....de-abia acum cand ne asteapta o viata cu un copil cu probleme s-a desteptat si e dispus sa faca orice ...I-am zis ca e prea tarziu...nu mai vreau. m-am saturat si rabdarea mea s-a scurs de tot....in functie de ce se va intampla dupa ce nasc, voi decide cand sa ma separ de el....a fost iubirea vietii mele ...dar si-a batut joc, iar eu nu tolerez asa ceva indiferent de situatie....